Pe urmele „Carpatinei“. Opera de distrugere din Valea Lotrului
articol publicat în ziarul “Curentul”, miercuri, 31 iulie 1929
Că toate societăţile forestiere nu fac altceva decat să distrugă pădurile ţării, acesta, îndeobşte, e un lucru cunoscut de mult, şi verificat de mai multe ori. În această privinţă e greu să găseşti pentru una din ele vreo circumstanţă atenuantă. Toate despoae munţii cu aceeaşi furie cu care tâlharii operează asupra nefericiţilor trecători la drumul mare: repede, să nu se piardă nici o clipă, pentru că cine ştie dacă nu apare jandarmul la orizont. Cu deosebirea că tâlharii operează cu frica în sân, pe cand societăţile forestiere fără – pentru că au avut grije ele să se asigure la cei de sus, prin sinecuriştii detaşaţi de partide în consiliile lor de administraţie.
Societatea „Carpatina” nu face excepţie de la această regulă. Dimpotrivă. Excelează. Opera acestei societăţi o afirmă munţii pleşuvi rămaşi după o exploatare, care, de fapt a fost o adevărată distrugere.
Noi ne-am ocupat şi altă dată de felul cum a înţeles să exploateze „Carpatina” masivul acestor munţi. Am arătat atunci ce jale lasă în urma ei în comunele Brezoiu, Săliştea, Mălaia şi Voineasa. Dacă revenim de azi e că suntem sesizaţi de o plângere a sătenilor din aceste comune, cari nu pot să-şi valorifice pădurile de fag rămase, tocmai din cauză că această faimoasă societate a distrus toată esenţa de brad şi molift aflată acolo.
JAF, MOARTE ŞI SIFILIS
În ce constă aceasta, vom vedea. Deocamdată vom arăta că în schimbul îmbogăţirii sale, Societatea ,,Carpatina” n-a crezut de cuviinţă să facă nici măcar o şcoală sau o biserică din produsul lemnului cumpărat cu un leu metrul cub. Iar în ce priveşte moşnenii de acolo ei n-au fost buni decât ca salahori să ingheţe în apele râurilor la plutăritul lemnelor sau să-şi găsească moartea sub stivele de butuci. Se vede că străinii, care au această societate urmăresc şi distrugerea complectă a moşnenilor, astfel ca, odată cu epuizarea complectă a lemnului să se stingă şi aceşti moşneni, pentru ca să nu fie nimeni să strige cum a distrus „Carpatina” frumoasele masive păduroase. Altfel n-ar avea explicaţie băuturile otrăvitoare, pe care le vând nenorociţilor de moşneni.
Ce s-a ales azi din aceste frumoase sate? Nu e numai robia economică, ce distruge vieţile moşnenilor. Bolile venerice rod organisme. Sifilisul adus de toţi veneticii, cari au pângărit fetele şi femeile locuitorilor, pe cand acestea lucrau la butuci, este întins atât de mult, încât viitoarea generaţie va fi o generaţie de degeneraţi, mărturie veşnică a felului cum guvernanţii au stat nepăsători faţă de invazia străinilor sub firma „Carpatinei”.
MOŞNENII CAUTĂ VIAŢA
Omul însă se înverşunează în a trăi. Şi moşnenii îşi caută salvarea în exploatarea masivului de fag rămas neexploatat.
Pentru aceasta o delegaţie a ţăranilor au purces să caute amatori. Peste tot, insă, s-au izbit de refuzuri, pentru că pe de-asupra tuturor „Carpatina” care urmăreşte acapararea şi a celorlalte păduri de brad, alăturate masivului de fag, veghează.
Întrebarea ce se pune e următoarea : Moşnenii trebuie să rămană robii „Carpatinei” şi „Carpatina” stăpână a pădurilor prezente şi viitoare? Sau Statul trebuie să ia astfel de măsuri ca odată cu expirarea termenului de exploatare a pădurilor de azi, să expire şi viaţa „Carpatinei” ?
Moşnenii se luptă pentru aceasta. Şi de aceea caută înţelegere la cei de sus.
Documente atasate
