Banditismele „Carpatinei” pe Valea Lotrului

Banditismele „Carpatinei” pe Valea Lotrului

O exploatare banditească. Legea amenajărilor călcată în piciore. Casa Pădurilor n-aude, nu vede

 

Curentul, joi, 11 octombrie 1928

Curentul, nr. 268 11 octombrie 1928

 

 

În posesiuna unor noi date documentare, necesare temeiniciei acuzaţiilor ce aducem societăţii forestiere „Carpatina”, începem sfâşierea vălului întins cu multă abilitate asupra operaţiilor ei nu tocmai corecte din Valea Lotrului.

 

 

Ne vom ocupa în viitoarele reportaje atât de felul de a exploata masivele păduroase, practicat de „Carpatina”, cât şi de concursul criminal pe care-l oferă conducerii acestei societăţi cârdăşia spoliatorilor forestieri Tancred Târfan-tinescu şi ştersul mameluc din fruntea „Casei Pădurilor”, O. Opran.

 

 

O exploatare criminală

 

 

Proprietară a imenşilor codri lotreni, societatea „Carpatina” a început exploatarea acestor masive păduroase sub pretextul valorificării capitalurilor investite, capitaluri ridicole dealtfel, din momentul ce un hectar de pădure seculară a costat 10 lei (capul Muntelui Dealu-Negru). Exploatarea iraţională practicată pe Valea Lotrului şi îndeosebi in regiunea Voineasa – Vâlcea, a depăşit, ca toate acţiunile „Carpatinei”, liniile normative statornicite de legea amenajărilor.

 

 

Fără a ţine seamă că există o lege silvică specială, o lege pentru protecţia şi regenerarea suprafeţelor tăiate, societatea Carpatina” a exploatat parchetele după bunul ei plac, aşa că în locul masivelor păduroase de ieri, nu se găsesc pe Valea Lotrului decât „cimitire forestiere” cum spune d. consilier silvic prof. Petre Antonescu.

 

 

Amenajări pe hârtie

 

 

Este ştiut de către toţi acei ce nu ignoră problema forestieră că pentru a putea trece la tăierea pe teren a copacilor sortiţi exploatării, e nevoie de alcătuirea şi aprobarea ulterioară a unui aşa zis amenajament de exploatare.

 

 

Nu negăm existenţa acestei operaţiuni de birou nici în cazul exploatărilor dela „Carpatina”. Ştim însă şi asta cu preciziune, că amenajamentele se confecţionează la începutul exploatărilor oricărui munte, dar că întotdeauna aceste amenajamente răman doar pe hârtie, aspra realitate oferindu-ne acest indiciu.

 

 

Amenajamentele servesc pentru „îmbrobodirea” insignifiantului conducător al „Casei Pădurilor”: mălăeţul domn Opran.

 

 

C. Opran - Casa Padurilor - 1924

C. Opran – mamelucul liberal din fruntea „Casei Pădurilor”

 

 

Cât priveşte respectarea acestor amenajamente, ce trec pe sub ochii miopi ai celor ce nu văd decât în birou, amenajamente aprobate de acelaşi tâmp Opran, nu mai cred nici copiii sub 10 ani de pe Valea Lotrului.

 

 

Articolul adiţional 4

 

 

Facem însă în cazul special al ,,Carpatinei” o remarcă de o capitală importanţă. Ea se referă la aceleaşi amenajamente, prin care orice societate de exploatare este obligată să reîmpădurească suprafeţele tăiate, în afara prezervării unui oarecare număr de arbori ce constituie aşa numita „zonă de protecţie”.

 

 

Toate societăţile forestiere plătesc, în conformitate cu prescripţiile legi, o garanţie ce variază de la societate la societate. În cazul „Carpatinei” administraţia Casei Pădurilor, cunoscând sistemul vrac fixat pe Valea Lotrului „de a tăia şi a nu reîmpăduri’, prin articolul 4, articol special pentru această societate, impune „Carpatinei” o garanţie de 2.500 lei la hectar.

 

 

Şi totuşi nu se reîmpădureşte

 

 

Societatea “Carpatina” preferă să piardă garanţia decât să facă reîmpădurirea. Cum costul reîmpăduririi la hectar depăşeşte 25.000 lei, nici “Casa Pădurilor” nu se mai ocupă de reîmpădurirea suprafeţelor tăiate.

 

 

De aici aspectul degradator al munţilor lotreni, de aici pustiirea masivelor păduroase şi formarea torenţilor ce distrug totul în cale, primejduind chiar aşezările nenorociţilor servi ai ”Carpatinei” aşezaţi de-a lungul Văii Lotrului.

 

 

Se fac sporadic reimpăduriri, dar cu ce rezultat?

 

 

Acest răspuns îl vom da noi.

 

 

VOINEŞAR

 
Top